Quote by Cristiana Gabriela Pătroi

“– Ți-a luat ceva, o tachină el, iar ea nu îndrăzni să spună nimic. Glumesc, adăugă, sărutând-o scurt. Am crezut că o să pleci fără să-mi spui deloc. Dar poate a fost doar un pretext să mă aduci din nou a-ici. Tocmai se descălțaseră, iar ea își dori să îi spună să plece, doar ca să simtă satisfacție atunci când el ar fi recunoscut că nu voia să fie în altă parte. În schimb, nu zise nimic, ci doar ridică din umeri, lăsându-l să creadă ce voia el. Deja se obișnuise cu faptul că totul trebuia să fie despre el și nu avea rost să îl mai provoace. Parcă citindu-i gândurile, Raymond o ridică în brațe și îi șopti: – Pentru că aș fi rămas oricum. Deci era real? Chiar umbla după ea? – Cine spune că o să rămâi în continuare? întrebă ea, cu toată seriozitatea pe care reuși să o adu-ne. El îi dădu drumul pe canapea și, apropiindu-se de chipul ei până când ea îi simți respirația caldă pe obraz, îi spuse hotărât: – Eu. Și din acel moment, Freya știu că nu mai exista cale de întoarcere.”

Quote by Cristiana Gabriela Pătroi