“Așa stând lucrurile, coexistența cu „vanitatea lumii” este posibilă în virtutea „sistemului de iluzii”: iluzia că trebuie să am un „urmaș”, că trebuie să dau din coate pentru a ocupa un loc pe scena lumii, că trebuie să mă bat pentru o idee, că trebuie să am o funcție și putere și bani, că trebuie să scriu, să pictez sau să compun, că trebuie să „însemn” ceva pentru semenii mei, că gesturile mele pot influența sau schimba în vreun fel „cursul lumii”. Toată viața stă și crește pe acest țesut de iluzii.”
Book:Ușa Interzisă