“Acum se uită toți la ea, o evaluează după picioare și țâțe. Abia așteaptă să îmbătrânească odată, să nu mai vrea nimeni să pună mâna pe ea, să nu-i mai deschidă nimeni ușa și să nu-i mai pupe nimeni mâna, să nu-i mai aprindă nimeni țigara - iar dacă se ferește, s-o considere agresivă și s-o taxeze drept feministă, cuvânt injurios, că alea nu vor să fie femei, vor să fie bărbați. Să nu mai trebuiască să stea la locul ei și să-și cunoască lungul nasului, să nu se mai simtă datoare să zâmbească politicos la aluziile porcoase. Să aibă varice și păr pe față, să nu se mai excite nimeni uitându-se la sânii ei căzuți - atunci o să fie liberă și urâtă. Dar tot n-o să fie decât o femeie demnă de dispreț, fiindcă femeile nu au voie să fie urâte, numai bărbații pot să pută, sa-și lase burtă și să umble în maiouri scârboase peste pieptul păros, să râgâie, să se scarpine între picioare și să chelească.” FeminismPatriarchyQueerBeauty StandardsInner ThoughtsMonologue Book:ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat Source: ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat