“Am fost trezit de o lumânare care murea, înecându-se în propria ceară și sfârâia, dându-și ultima flacără. Am văzut cum se înălța viața ei și fumul desena o amintire. În curând, avea să fie dată uitării și înlocuită cu o altă lumânare perfectă: albă și rece. Ea ar fi putut trăi veșnic dacă ar fi rămas înghețată, dar nu mai lumina, nu mai încălzea. Nu mai dădea speranță.” RomanceFictionFantasyFilosophy Book:Din octombrie până în martie Source: Din octombrie până în martie