Quotessence
Home / Quotes / Quote by Fredrik Backman

Quote by Fredrik Backman

“Încercăm să fim maturi și să ne iubim unul pe altul și să înțelegem cum naiba se conectează cablurile USB, Căutăm ceva de care să ne ținem, ceva pentru care să luptăm și ceva la care să visăm. [...] Avem în comun aceste lucruri, deși majoritatea rămânem străini unul pentru celălalt. Nu știm ce ne facem unul altuia, cum ne influențăm viețile. Astăzi am trecut, poate, grăbiți unul pe lângă celălalt și niciunul n-a observat. [...] Apoi ne-am îndepărtat. Nu știu cine ești. Dar, când ajungi seara acasă, când ziua s-a încheiat și noaptea ne ia în stăpânire, trage adânc aer în piept! Căci am făcut față încă unei zile. Iar mâine vine alta.”

Quote by Fredrik Backman

Book:Anxious People
Create image

Work

Anxious People

Browse quotes and source details for this work. more

Author

Fredrik Backman

Browse famous quotes and profile details for Fredrik Backman. more

You May Also Like

“Niente ferisce, avvelena, ammala, quanto la delusione. Perché la delusione è un dolore che deriva sempre da una speranza svanita, una sconfitta che nasce sempre da una fiducia tradita cioè dal voltafaccia di qualcuno o qualcosa in cui credevamo. E a subirla ti senti ingannato, beffato, umiliato. La vittima d’una ingiustizia che non t’aspettavi, d’un fallimento che non meritavi. Ti senti anche offeso, ridicolo, sicché a volte cerchi la vendetta. Scelta che può dare un po’ di sollievo, ammettiamolo, ma che di rado s’accompagna alla gioia e che spesso costa più del perdono.”

PeopleBetrayalRevengeDisillusion
Book:Un cappello pieno di ciliege
Create image

“So many words get lost. They leave the mouth and lose their courage, wandering aimlessly until they are swept into the gutter like dead leaves. On rainy days, you can hear their chorus rushing past: IwasabeautifulgirlPleasedon’tgoItoobelievemybodyismadeofglass-I’veneverlovedanyoneIthinkofmyselfasfunnyForgiveme…. There was a time when it wasn’t uncommon to use a piece of string to guide words that otherwise might falter on the way to their destinations. Shy people carried a little bunch of string in their pockets, but people considered loudmouths had no less need for it, since those used to being overheard by everyone were often at a loss for how to make themselves heard by someone. The physical distance between two people using a string was often small; sometimes the smaller the distance, the greater the need for the string. The practice of attaching cups to the ends of string came much later. Some say it is related to the irrepressible urge to press shells to our ears, to hear the still-surviving echo of the world’s first expression. Others say it was started by a man who held the end of a string that was unraveled across the ocean by a girl who left for America. When the world grew bigger, and there wasn’t enough string to keep the things people wanted to say from disappearing into the vastness, the telephone was invented. Sometimes no length of string is long enough to say the thing that needs to be said. In such cases all the string can do, in whatever its form, is conduct a person’s silence.”

LoveListeningPoignant
Book:The History of Love
Create image