Quotessence
Home / Quotes / Quote by Jennifer Echols

Quote by Jennifer Echols

“He sighed, then said, "So basically, you're stalking her." "I am NOT stalking her." I insisted. "That's where you come in. If I followed her by myself, someone who did not understand the situation and did not realize that I am so responsible-" McGillicuddy snorted. "- might mistake what I am doing for stalking. However, her big brother is with me. Therefore we are protecting her.”

Quote by Jennifer Echols

Book:Endless Summer
Create image

Work

Endless Summer

Browse quotes and source details for this work. more

Author

Jennifer Echols
Jennifer Echols

Jennifer Echols is an American author known for her young adult literature. Her works often explore themes of teenage emotions, growth, and identity. more

You May Also Like

“Love is not a forest fire that burns intensely, hotly and out of control for a brief moment until, its expendable fuel spent, it sputters, seeking in vain for something else to consume, to sustain itself before, finally, it dies: cold, black ash the only evidence of its passing. Love is, instead, a campfire: it provides ample heat and comfort to the twosome who sit before it, and although its flames may at times wane, a well-tended campfire’s embers can be nurtured and fanned until the flames once again dance brightly and cheerfully, providing comfort to the couple who cherish the gentle warmth it ministers.”

Inspirational QuotesLove QuotesNovel Quotes
Book:January's Paradigm
Create image

“Am ales o carte bună să citesc. Coperta avea culoarea pielii și era roasă, la colțuri, de gura timpului nemilos. Abia vedeam să citesc ce scria pe ea – am aflat, până la urmă, de pe cotor. Am deschis-o la întâmplare, pătimaș, ca un amant dornic să-și miroasă iubita, înainte de a o cunoaște. După ce i-am simțit parfumul, i-am citit prefața. Fiecare carte avea un miros unic, pe care nu-l regăseai nicăieri, nici măcar la un exemplar identic, provenit de la aceeași tipografie. Fiecare carte păstra amprentele dorințelor cuiva de a o citi, a regretelor, a încercărilor eșuate, dar, mai ales, amprentele impresiilor de la final. Acestea te puteau urmări o viață. O carte o puteai citi de mai multe ori și o puteai vedea de fiecare dată altfel. Era exact același lucru ca momentul în care cunoșteai o femeie: într-un fel o înțelegi la douăzeci de ani și în alt fel o înțelegi la treizeci, patruzeci, cincizeci de ani. La douăzeci de ani e posibil să nu ai răbdare s-o termini și, înainte de a o termina, începi alta. La treizeci de ani o citești în paralel cu alta, încercând să te descoperi pe tine. La patruzeci de ani, dacă ea ți-a lăsat o impresie bună, îi dai o șansă până la final. La cincizeci de ani, știi cine ești și ce îți place – o recitești nostalgic, pe nerăsuflate. Dar ce se întâmplă cu acea carte veche, deschisă pentru prima dată? Din ea se varsă, prin particulele de praf, lacrimi uscate. Acea carte, precum iubita fidelă, are ochi doar pentru tine, iar când ți se deschide – citește-o tandru și cu răbdare, căci te-a așteptat mult.”

FictionFantasyRomantic
Book:Din octombrie până în martie
Create image