Quotessence
Home / Quotes / Quote by Abhijit Naskar

Quote by Abhijit Naskar

Work

Either Civilized or Phobic: A Treatise on Homosexuality

Browse quotes and source details for this work. more

Author

Abhijit Naskar

Browse famous quotes and profile details for Abhijit Naskar. more

You May Also Like

“Venim de departe, fiecare dintre noi, pe drumuri atât de diverse încât le credem unice. Venim de departe, pentru a ajunge la prezent, pentru a îndrăzni să ne ocupăm locul, să ocupăm un spațiu de viață care nu se dezvăluie sub pașii noștri, pentru a putea lăsa poate, poate, o urmă infimă a trecerii noastre pe acest Pământ.”

“Prezentul meu de azi nu este decât o secvență într-un viitor care se accelerează și care uneori devine dificil. Suntem ființe cu o istorie neîncetat în construcție, care ne atrage adesea spre trecut, ne imobilizează sau ne trimite la situații neterminate, răni sau vise nebune, și suntem și visători, constructori de viitor voind să punem viitorul în serviciul dorințelor noastre, mai ales când acesta se retrage sau lasă să apară zone de umbră și o amenințare la orizont. Trebuie astfel să mergem cât mai aproape de clipă, într-un prezent al prezentului.”

“Consumăm virtualul, imagini în conservă, ne lăsăm contaminați de impactul unei vieți și unei societăți de consum care devine din ce în ce mai artificială. Îndoparea și adjuvantele au devenit necesare pentru a putea, pur și simplu, să te speli în fiecare dimineață, să poți sta în picioare, să mergi să muncești, să gestionezi la minimum o viață intimă sau familială, o viață personală mai exactă, alergând după timp, pentru a simți că sentimentul de a exista se face prezent în viețile noastre.”

“Dar descoperim că Homo technicus de azi a devenit, pentru unii, echivalentul unui cancer pentru planeta Terra, în sensul în care acțiunile sale pe termen scurt și pe termen lung sunt capabile să agreseze, să distrugă sau să devitalizeze chiar principiile a tot ce este viu. Fie că este vorba de stratul de humus care se subțiază în fiecare an în mod excesiv, acest strat care conține principalele elemente care hrănesc tot ce este viu pe planeta noastră, fie că sunt oceanele care dețin deocamdată esențialul bogățiilor de hrană care ar trebui să ne permită să facem față la suprapopulare și la degradarea solulilor, fie că este vorba despre risipa de apă potabilă care începe să lipsească în anumite zone ale globului sau de agresiunea atmosferei, această pânză interminabilă care ne protejează de radiațiile solare, omul este factorul care cauzează toate aceste pagube.”

“Dincolo de violența endemică ce ne invadează și încearcă să ne distrugă, să păstrăm această fărâmă de viață pentru a oferi celor dragi, celor care ne sunt în preajmă, și aceasta acum. Să ne ancorăm în prezent pentru a rezista, pentru a continua să alimentăm energia dragostei. Pentru că viitorul , astăzi, pare să se închidă într-un ciclu negativ. Și el, pentru mulți, a devenit sinonim de catastrofe. Nu mai este speranță când imprevizibilul este asasinat, când previzibilul opac, violent, distrugător obturează orizontul. Nu mai este speranță când observăm înverșunarea incredibilă pentru a distruge, abilitatea de a violenta, subtilitatea tehnică pentru a reuni cele mai bune mijloace pentru a atenta la viață.”