“Lecția pe care voise să i-o dea era că nu poți face universul să se miște după cum îți trăsnește ție. Ceea ce pune lumea în mișcare nu erau doar puterea militară și banii. Lucrurile frumoase aveau și ele forța lor, capabilă să cutremure universul. Nu doar obiectele scumpe chinezești sau ustensilele faimoase pentru chanoyu sunt frumoase, ci și bobocii de camelie care dau viață unei tokonama peste care a trecut timpul... moliciunea sunetului apei calde din kama... yūgen-ul suprafeței unui chawan negru raku ținut în mână în semiobscuritatea unei mici încăperi... Alături de un bol de ceai, astfel de elemente de frumusețe simplă emană împreună liniște și forță.”
Book:Enigma Rikyū