“„Există unii care, socotind că patosul este neapărat trebuincios teatrului de păpuşi, folosesc adesea în scrierile lor cuvinte ca «m-a mişcat adine », sau care atunci cînd cîntă versurile o fac pe glasuri tulburate de lacrimi. Aşa ceva nu-i genul meu. Eu am rezervele mele faţă de patos. Atunci cînd există sobrietate, rezultatul e mişcător şi, cu cit vor fi mai puternice şi mai sigure melodia şi cuvintele, cu atit mai adîncă emoţia stîrnită. De aceea, cînd cineva spune despre ceva întristător că e întristător acela pierde tilcurile, iar la sfîrşit pînă şi impresia de tristeţe păleşte. E important nu; să se afirme « este trist », ci să se perceapă tristeţea." (Chikamatsu)” PoetryJapanese LiteratureKeeneSugestion Book:Japanese Literature: An Introduction for Western Readers Source: Japanese Literature: An Introduction for Western Readers