Quotessence
Home / Quotes / Quote by Kōbō Abe

Quote by Kōbō Abe

“Nisipurile nu se odihnesc niciodată, încet dar sigur, ele invadează şi distrug suprafaţa pămîntului. Imaginea nisipului în veşnică curgere îl impresionase nespus de mult. Ariditatea nisipului, aşa cum este descrisă de obicei, nu se datorează numai uscăciunii lui, ci, pe cît se pare, şi mişcării neîncetate, care îl face neprimitor pentru orice vietate. Cîtă deosebire faţă de felul trist în care oamenii se ţin strîns legaţi unii de alţii ani de-a rîndul. Desigur că nisipul nu este un mediu prielnic vieţii. Dar poate fi oare considerată stabilitatea o condiţie absolut indispensabilă pentru existenţă ? Nu cumva odioasa luptă pentru întrecere apare tocmai pentru că încercăm să ne menţinem într-o poziţie imobilă? Dacă am renunţa la aceasiă poziţie şl ne-am lăsa duşi de mişcările nisipurilor, lupta ar înceta repede. De fapt, în deşerturi înfloresc flori şi îşi duc viaţa insecte şi alte animale. Ele reuşesc să scape de lupta întrecerii prin marea lor capacitate de adaptare -ca, de exemplu, familia coleopterelor vecine cu omul.”

Quote by Kōbō Abe

Work

The Woman in the Dunes

Kafu Nagai's 'The Woman in the Dunes' is a psychological thriller that delves into the life of a young librarian, who becomes trapped in a sand dune and must navigate a complex relationship with the mysterious woman who lives there. more

Author

Kōbō Abe

Browse famous quotes and profile details for Kōbō Abe. more

You May Also Like

“Casa aceasta era aproape moartă. Interiorul ei era pe jumătate mîncat de tentaculele nisipului care curgea neîncetat, nisip care nici măcar nu avea o formă proprie - alta decît diametrul mediu de 1/8 mm. Şi totuşi nimic nu-i putea sta împotrivă acestei forţe distructive, lipsite de formă. Şi poate că manifestarea cea mai înaltă a forţei nisipului era că n-avea formă.”

“The form of unique intelligence is one of the reasons some people think that animals don't think. Because they can't express joy or fear, animals must not be able to feel them. They think in sounds, places, smells, memory association kind of like temple (a girl with autism) does. Except that temple learned to express herself with words. She can serve as a link between big business and activists. The link between both worlds”

“Ngày vừa sinh nhật ngoại gia, Trên hai đường dưới nữa là hai em. Tưng bừng săm sửa áo xiêm, Biện dâng một lễ xa đem tấc thành. Gia đình Thúy Kiều về bên ngoại ăn sinh nhật. Kiều ở nhà, cố nhiên là cô lấy cớ: 'Con nhức đầu. Con xin ở nhà.' Đây là cơ hội để đi gặp anh chàng. Nhà lan thanh vắng một mình, Ngẫm cơ hội ngộ đã đành hôm nay. Thời trân thức thức sẵn bày, Gót sen thoăn thoắt dạo ngay mái tường. Kiều nấu vài món thật ngon, chạy ra chỗ hai người đã gặp và thề thốt. 'Thời trân' là những món ăn trong mùa. Mùa nào có thức ăn của mùa đó. Ví dụ mùa Xuân có rau tía tô, kinh giới (thì làm xuân quyện), mùa hè có rau xà lách, bông bí...Những món ăn trong mùa thì tươi và ngon ('thời trân'). Không nhằm mùa mà mua ăn (hay ăn đồ hộp) thì không ngon nữa. Một thi sĩ Việt Nam trong nhóm Xuân Thu Nhã Tập có câu: 'Đáy đĩa mua đi nhịp hải hà'. Bốn mùa đi ngang qua đáy đĩa theo nhịp của sông và biển. Mùa nào ăn món ngon của mùa đó, chỉ có ý ấy mà nói một cách rất 'điệu'. trang 50, 51 - 'Thả một bè lau - Truyện Kiều dưới cái nhìn Thiền quán' - Thích Nhất Hạnh”