“Nu! America nu poate fi luată prin surprindere! Publicitatea a pătruns atât de mult în viața americanilor, încât, dacă într-o bună dimineață majoritatea lor ar vedea la trezire că au dispărut reclamele, s-ar pomeni într-o situație disperată. N-ar mai ști ce țigări să fumeze, din ce magazin să cumpere haine de-a gata, cu ce băutură răcoritoare să-și potolească setea(...) Le-ar fi pur și simplu imposibil să se hotărască dacă merită să mestece gumă sau nu. Americanul ”de mijloc”, în pofida eficienței sale exterioare, este de fapt, o fire extrem de pasivă. Trebuie să-i dai totul de-a gata, ca unui soț răsfățat. Spune-i ce băutură e mai bună și el o s-o bea. Anunață-l ce partid politic îi aduce mai multe beneficii și el o să-l voteze. Spune-i ce Dumnezeu e mai ”adevărat” și el o să creadă în el. Numai un lucru să nu faci: nu-l obliga să gândească în orele din afara serviciului. Asta nu-i place, nu e deprins cu așa ceva. Iar ca să creadă în spusele tale, trebuie să i le repeți cât mai des cu putință.”