“Copiii, firește, sunt moartea părinților. Dar la fel de adevărat este că descind din ei. Ei îi ucid, dar îi continuă. Îi doresc multe lucruri nepotului meu dar, în primul rând, poate acesta: să știe să reconcilieze în sinea lui trecutul și viitorul. Niciodată trecutul și viitorul n-au arătat atâta ostilitate unul față de celălalt ca astăzi. Am evocat un trecut care se îndepărtează în fiecare zi. Viitorul n-are nevoie de mine: el se va făuri foarte bine singur, ajutat de mulți. Mâine, în orice caz, și fiindcă există o istorie, este legat de ieri. Trecutul și viitorul nu trebuie să se ignore unul pe altul. Ele nu trebuie să uite că viitorul, la rândul său, va fi, într-o zi trecut. Ele nu trebuie să lase timpul să distrugă veșnicia.”
Book:Din voia Domnului