“Totul era corect; le va oferi puțin mai târziu vizitatoarelor o carafă cu oranjadă și biscuiți pudrați. Doamna Perrin nu va fi șocată de meschinăria acestei gustări. Din contră, va vedea în ea o nouă dovadă a bogăției familiei Angellier, căci, cu cât ești mai bogat, cu atât ești mai avar. Va recunoaște în ea propria-i preocupare de a face economie și acea aplecare spre ascetism care e în natura burgheziei franceze și adaugă plăcerilor ei secrete și rușinoase o amărăciune tonică.”
Book:Suite Française