“Mi-e dor de tine, mamă... Cuvintele-s puţine Mă doare amintirea Atât am luat cu mine. În dimineti cu soare Te văd lângă fereastră, Cum tragi încet perdeaua Și-mi spui... te-aștept la masă. Îmi vin adesea-n minte Atâtea lucruri dragi Aş vrea să-ţi simt sărutul Din nou pe-ai mei obraji. Zâmbind... mereu spre mine Tu brațele-ai întins Mi-e dor de tine mamă, Chiar de am părul nins.” MamaDorPoezieDeBonescuDoinaTine Author:Doina Bonescu
“Se-nchid potecile cu frunze Ferigile se-ngălbenesc Și-alaiul ploilor mărunte Sfârșit de vară prevestesc Sărutul toamnei e aproape Și-mbrățisarea ei la fel Mă cumpără cu fructe coapte Monezi de timp puse-n paner În unghi zboară pe cer cocorii Şi strigă păsările-n crâng Un august își inchide ochii Și toate florile îl plâng.” TimpPoezieDeToamnaBonescuDoinaMonede Author:Doina Bonescu
“Întinde mâinile, copile si spune-i mamei: te iubesc Atâtea nopţi a stat cu tine, atâtea griji o copleşesc... Și poate nu mai are timp, și poate nici putere n-are Dar te veghează și-și doreşte ca fiul ei să crească mare! Să fie bun si iertător, să aibă-n inimă credinţă Să fie demn și să ajute pe cei ce sunt în suferinţă. Să fie sănătos, cinstit și omenos cu cei din jur Să-mpartă raza de lumină de sub cerescul abajur. Să-mpartă florile iubirii curgând în vorbe cu blândeţe Și să-nţeleagă și părinţii care ajung la bătrâneţe... Întinde mâinile, copile, și spune-i mamei: te iubesc Ți-a dat viaţă, și în brațe eşti darul ei dumnezeiesc!” PoezieBonescuDoinaCopileIntindeMainile Author:Doina Bonescu